sâmbătă, 28 februarie 2009

Rugaciunea Postului Mare

ruga.gif
Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul

Perioada Postului Sf.Paşti este marcată de multe slujbe şi rugăciuni specifice acestui timp al pregătirii spirituale a creştinilor pentru marele praznic al Învierii Domnului. Este o perioadă în care suntem chemaţi la pocăinţă, la mai multă milostenie şi rugăciune. La o reconsiderare a întregii noastre vieţi, la o cât mai corectă înţelegere a sensului existenţei noastre, a rostului nostru pe acest pământ. Un îndemn la pocăinţă înţeleasă ca o schimbare a vieţii, ca o transformare în lumina Învierii Domnului spre care ne îndreptăm în această călătorie spirituală a postului. Specifică tuturor slujbelor şi rânduielilor este o rugăciune care se rosteşte la fiecare dintre ele, însoţită de fiecare dată de închinăciune, de metanie. Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este esenţa postului, un îndemn la o viaţă creştinească adevărată, la viaţă curată, la simplitate. Textul rugăciunii recapitulează într-un mod unic toate elementele pozitive şi negative ale pocăinţei şi constituie o adevărată verificare pentru ostenelile personale de-a lungul postului, în scopul eliberării de slăbiciunile sufleteşti ce ne împiedică să ne întoarcem noi înşine către Părintele ceresc:

Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăvirii, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.

Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie, slugii Tale.

Aşa, Doamne, dăruieşte-mi să văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin “.

(preluat de pe ora de religie)

Post usor cu bucurie !

Rugaciune pentru post


Doamne ajuta-ma sa fac ce trebuie . Ajuta-ma sa ma trezesc maine dimineata . Ajuta-ma sa merg cu bucurie la servici . Ajuta-ma sa fiu bucurie colegelor mele si sa lucrez cu tragere de inima ! Ajuta-ma sa fiu cu luarea aminte la nevoile lor si sa tac mai mult decat sa vorbesc . Sa inteleg mai mult din nevoile si necazurile lor . Da-mi Doamne rabdare si intelepciune sa le pot ajuta si astfel sa fac voia ta cea sfanta . Doamne , toate cele bune sunt de la tine ! Umple inima noastra de dragoste si intelegere ca in unire sa facem voia ta Amin !

vineri, 27 februarie 2009

Unge capul tau si fata ta o spala



Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai
- fragment -
Sf. Nicolae Velimirovici


Dar aceste cuvinte ale lui Hristos: "unge capul tău şi faţa ta o spală" rostite atât de hotărât, au înţelesul lor lăuntric profund. Deoarece, dacă Domnul S-ar fi gândit numai la capul cel trupesc şi la faţa cea trupească, cu siguranţă că El nu ne-ar fi poruncit să ne ungem capul şi să ne spălăm faţa atunci când postim. El ar fi spus că este un lucru de mică importanţă şi lipsit de sens, unde se amestecă roadele postirii, să-ţi ungi sau să nu-ţi ungi capul, să-ţi speli sau să nu-ţi speli faţa.
Este limpede faptul că, în adâncul acestor cuvinte se ascunde un înţeles tainic. De altfel, cel care înţelege această poruncă a lui Hristos sub înfăţişarea ei de suprafaţă şi începe, mai ales atunci când posteşte, să-şi ungă capul şi să-şi spele faţa, va cădea în chipul celălalt al făţărniciei. El va pune iarăsi în privelişte, înaintea oamenilor postirea sa, însă într-un chip diferit. Dar Domnul tocmai aceasta a căutat să ne înveţe în chip lămurit, ca să nu facem.
Atunci, nu mai există nici o îndoială că această poruncă şi are înţelesul său lăuntric.
Care este acela? Este asemenea celui pe care l-a dat Apostolul Pavel tăierii împrejur, întregind tăierea împrejur a inimii ca mijloc mântuitor, şi socontind că înfăţişarea de la suprafaţă a tăierii împrejur ca nefiind mai importantă ca nesăvârşirea acestei tăieri (Galateni 6:15; Romani 2:29).
Atunci, "unge capul tău" înseamnă: unge mintea ta cu Duhul Sfânt. Fiindcă "capul" semnifică "mintea" şi întregul suflet, şi uleiul înmiresmat cu care se unge capul semnifică Duhul Sfânt. Şi aceasta înseamnă: posteşte de toate gândurile cele rele şi înfrânează-te de la toate cuvintele neruşinate şi fără de folos. Dimpotrivă: umple-ţi mintea cu gândurile lui Dumnezeu, ale lucrurilor Sale sfinte, ale curăţiei, ale credinţei şi dragostei şi cu toate cele ce sunt vrednice de Duhul Sfânt. Fă la fel şi cu limba ta - pentru că vorbirea şi mintea una sunt - fie că te înfrânezi în întregime de la vorbire, ori, dacă vorbeşti, spune numai ceea ce este spre slava lui Dumnezeu şi spre mântuirea sufletului. Fă la fel şi cu inima ta: posteşte de toată ura şi de tot r
ăul, zavistia şi mândria, hula împotriva lui Dumnezeu şi a omului, de orice păcat şi poftire păcătoasă, patimă şi dorinţă - înfrânează-te de la toate astea şi lasă Duhul Sfânt liber, ca să semene în inima ta fiecare fel de plantă sfântă şi bine-plăcută lui Dumnezeu, floare cerească. Fă la fel cu voia sufletului tău: posteşte de la fiecare scop păcătos şi de la fapta păcătoasă, înfrânează-te de la tot răul şi lasă Duhul Sfânt liber, ca să ungă sufleul tău învârtoşat, cu uleiul înmiresmat al lui, să-i vindece rănile şi să-l întoarcă înspre Dumnezeu, să-l îndemne către lucrările cele bune şi să-l umple cu setea pentru fiecare bună lucrare care se află în Dumnezeu.
Acesta este înţelesul cuvintelor: "unge capul tău". Altfel spus: înfrânează şi stăpâneşte omul tău lăuntric, care este de cea mai mare însemnătate, opreşte-l de la fiecare rău şi îndeamnă-l către tot ceea ce este bun.
Ce înţeles au cuvintele: "şi spală faţa ta"? Faţa semnifică omul pe dinafară, omul trupesc, simţitor - trupul omului. Sufletul se arată lumii acesteia, prin mijlocirea trupului. Pentru Dumnezeu, sufletul este faţa omului, dar pentru lume, sufletul este trupul omului. Prin simţirile şi mădularele trupului arătăm lumii ce gândim, ce simţim şi ce vrem. Limba transmite gândurile minţii, ochii arată simţămintele inimii şi picioarele duc la bun sfârşit scopul sufletului.
"Spală faţa ta" înseamnă: curăţeşte-ţi trupul tău de săvârşirea oricărui păcat, oricărei necurăţii şi oricărui rău. Înfrânează-ţi simţurile de la tot ceea ce este de prisos şi primejdios; păzeşte-ţi ochii ca să nu zăbovească prin amestecările acestei lumi; păzeşte-ţi urechile de la toate cele care nu slujesc mântuirii sufletului; păzeşte-ţi nasul, pentru ca sufletul tău să nu inspire mirosul acestei lumi, care degrabă se schimbă în duhoare; înfrânează-ţi limba şi stomacul de poftirea de multă mâncare şi băutură; înfrânează-ţi întregul tău trup, ca să nu se facă peste măsură de delicat, şi să nu-ţi ceară mai mult decât îi are nevoie pentru vieţuire. Pe l
ângă toate acestea, înfrânează-ţi mâinile, ca să nu bată şi să nu chinuiască oamenii şi animalele; înfrânează-ţi picioarele ca să nu te ducă în păcat, să nu te ducă la petreceri prosteşti, la distracţii fără de Dumnezeu, la lupte şi furturi. Şi, împotriva tuturor acestora, fă din trupul tău o adevărată biserică pentru sufletul tău; nu fă din el o cârciumă de la marginea drumului, unde se adună tâlharii ca să-şi împartă prada şi să-şi facă planuri pentru noi atacuri, ci biserică a Dumnezeului Celui viu.
Acesta este înţelesul cuvintelor: "şi spală faţa ta". Aceasta este postirea care duce la mântuire. Acesta este postul pe care îl propovăduieşte Hristos, post fără făţărnicie, post care scoate duhurile cele rele, şi aduce omului biruinţă slăvită şi roade bogate, atât în această viaţă, cât şi în cea următoare.
Este important să observăm aici, că Hristos vorbeşte mai întâi despre cap şi apoi despre faţă - mai întâi despre suflet şi apoi despre trup. Făţarnicii posteau numai în trup şi arătau oamenilor postirea lor prin mijloace trupeşti. În contrast cu aceasta, Hristos aşează postirea lăuntrică pe primul loc şi apoi postirea din afară, trupească, nu pentru a socoti postirea trupească mai neînsemnată - căci El Însuşi obişnuieşte să postească trupeşte - dar să începem cu începutul: mai întâi se curăţeşte izvorul şi apoi râul; mai întâi se curăţeşte sufletul şi apoi oglinda sufletului. Omul trebuie mai întâi să se străduiască să facă postirea în minte, inimă şi în voia lui, şi apoi să întregească postul cu bunăvoire şi bucurie în trupul său, aşa cum pictorul face mai întâi priveliştea în sufletul său şi apoi degrabă şi cu veselie, zugrăveşte priveliştea cu mâna. Aşadar, postirea trupească trebuie să fie cu veselie şi nu cu tristeţe. De aceea Domnul foloseşte cuvintele "unge" şi "spală"; pentru că, aşa cum acestea aduc bună plăcere şi bucurie omului celui trupesc, tot aşa postirea - atât a sufletului, cât şi a trupului - trebuie să aducă veselie şi bucurie sufletului omului. (preluat de pe:/www.credo.ro/ )

marți, 24 februarie 2009

luni, 23 februarie 2009

misterul

"Misterul prezent în inima unui om
este misterul prezent în orice inimă de om.

Nici un om nu este separat de fraţii lui în locul în care Dumnezeu locuieşte. În chiar centrul inimii lui, acolo unde este Dumnezeu şi numai Dumnezeu, sunt în mod paradoxal toţi oamenii - fraţii lui şi toate creaturile universului."



duminică, 22 februarie 2009

Nedumerire



Unii oameni, în loc sã-L caute "numai pe Dumnezeu",
- convinsi fiind cã asa si fac -
Îl cautã de fapt pe "Dumnezeu numai pentru ei".

(Monseniorul Vladimir Ghika- Gânduri pentru zilele ce vin)

vineri, 20 februarie 2009

Adevar


Orice om este un înstrãinat în măsura în care a devenit un altul decât el însuşi.

(Arnaud Desjardins)

Rugaciune


Rugaciune


Doamne, dăruieşte-mi să primesc cu linişte sufleteascătot ce îmi va aduce ziua de azi.Învredniceşte-mă să mă dau întru totul Sfintei Voii Tale.În fiecare clipă, fă-mi cunoscute îndreptările Tale.Binecuvântează lucrul mâinilor mele şi toate cele ce mă înconjoară.Oricare vor fi veştile pe care le voi primi în timpul zilei,Învaţă-mă să le primesc cu suflet liniştit şi întărit în credinţa că peste toate este Sfântă Voia Ta.În toate faptele si gândurile mele, Tu cãlãuzeste-mi gândurile si simtirile.În toate întâmplările neaşteptate nu mă lăsa să uit că totul vine de la Tine.Invaţă-mă să fiu deschis şi înţelept cu fiecare din mădularele familiei mele duhovniceşti,pe nimenea amărând, pe nimenea întristând.Doamne, dă-mi puterea să port osteneala zilei de astăzi şi toate întâmplările din vremea ei.Călăuzeşte-mi voia şi învaţă-mă să mă rog.Si când mã rog, Tu Însuţi să te rogi în mine. Amin.

(rugăciune ortodoxă)

luni, 16 februarie 2009

linistire de seara




























"Numai tacand si gandindu-te singur la toate ,ajungi sa -ntelegi ca din tot ce-ai fi vrut prea putine raman langa tine !" ( A.E. Baconski)

sâmbătă, 14 februarie 2009

Lectia de prietenie/material preluat de pe "Chipul nemuritor a lui Dumnezeu "


Pentru tata si nu numai …


Chip si tacere
Atat a mai ramas !
Ma doare sa te stiu asa ...
Ma doare sa te vad asa ...
Asa...batran si trist...
Cand stiu eu
Cata tinerete si vigoare
Zace-n tine
Ca aurul
Ca jarul de stejar
Rascolit in foc.
Scantei , scantei
Reverbereaza-n
Zambetu-ti ascuns
Din cand in cand .
Dar pana cand mai plangi
Far se te vada nimeni ?
Credeai ca nu stiu ?
Te simt mereu atat de aproape ...
Atat de aproape de inima mea
Si totusi nu pot sa te cuprind
Decat in gandurile
Si in rugaciunile mele.
Tarziu ,cand nu vei mai putea,
Sa ma chemi sa te legan
Ca pe o frunza ,
Ca pe un fir de iarba ,
Tu stii ca numai eu
Iti stiu dorul inimii tale ¡

joi, 12 februarie 2009

remember

frumusete




Viaţa vieţii mele


Viaţa vieţii mele,
mereu mă voi sili să-mi păstrez trupul curat,
ştiind că pe fiecare mădular
odihneşte atingerea Ta de viaţă dătătoare.
Mereu mă voi sili
să păzesc de toată înşelăciunea cugetul meu,
ştiind că Tu eşti Adevărul
care deşteaptă lumina minţii în sufletul meu.
Mereu mă voi sili să frâng răutatea inimii mele
şi să ţin în floare iubirea mea,
ştiind că ai lăcaşul Tău
în cel mai ascuns altar al inimii mele.
Iar truda mea va fi
să Te descopăr prin faptele mele,
ştiind că puterea Ta îmi dă tărie să lucrez.

memento mori


Da-mi Doamne puterea sa schimb ceea ce poate

fi schimbat, taria sa accept ceea ce nu poate fi

si intelepciunea sa fac diferenta

joi, 5 februarie 2009

Rugaciune pentru azi


Rugăciunea de fiecare zi a

Sfîntului Ierarh Filaret al Moscovei

Doamne, nu ştiu ce să cer de la Tine.

Tu unul ştii de ce am nevoie,

Tu mă iubeşti pe mine mai mult decît pot să Te iubesc eu pe Tine.

Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu ştie a le cere.
Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mîngîiere:

numai stau înaintea Ta.

Inima mea e deschisă Ţie;

Tu vezi trebuinţele mele pe care nu le ştiu eu.

Vezi şi fă după mila Ta.

Loveşte-mă şi mă tămăduieşte, doboară-mă şi mă ridică.

Mă cutremur şi tac cu evlavie înaintea voinţei Tale sfinte

şi a căilor Tale celor nepătrunse pentru mine.

Mă aduc Ţie jertfă, nu am altă dorinţă decît numai să fac voia Ta;

învaţă-mă să mă rog, singur roagă-Te în mine!


Amin


Photobucket

luni, 2 februarie 2009


Definitia dragostei

Vino, sa pot regasi drumul spre mine.

Octavian Paler

Ghiocei si ganduri bune !


Mi-e dor de zapada , toata iarna am asteptat sa ninga si nu a nins . A fulguit de cateva ori a burnitat odata si gata . Dar iata ca si fara zapada iarna aproape a trecut si acum chiar nu mai vreau sa ninga .Am primit primii ghiocei din anul acesta . Au inflorit ca in fiecare an devreme parca grabindu-se sa ne aduca un strop de bucurie si lumina in ochii nostri avizi de frumusete !

Intampinarea Domnului



Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

"Acesta este poate momentul cel mai important din tâlcuirea Evangheliei de astăzi. Simeon ştia că moare şi se bucura. Ştia că în momentul în care ochii lui vor vedea mântuirea neamului lui Israel intrând pe porţile cele mari ale Templului din Ierusalim, de el se va atinge moartea. Dar nu mai moare în deznădejde, ca cei din neamul său de dinainte, ci moare cu marea nădejde că iată, S-a ivit Lumina lumii, că cei care stau în umbra morţii au văzut lumină mare, şi că el merge să le vestească acestora. Închipuiţi-vă că intră dreptul Simeon în iad, în locuinţa morţilor - care era pecetluită până la venirea lui Hristos, până la izbăvirea noastră, până la Moartea lui Hristos pe Cruce, până la redeschiderea Raiului pentru noi - şi strigă: „Adame, pentru ce mai stai în tristeţe? Noul Adam, Hristos, a venit! Eva, nu te teme! Noua Evă, Maica Vieţii, a adus Viaţa! Bucuraţi-vă! Avraame, nu te teme! S-a împlinit proorocia promisă ţie. Iată, Hristos va veni în curând în Locuinţa Morţii!” Şi probabil îi va fi strigat aşa pe toţi cei din iad. Ba îi va fi zis chiar iadului: „Cutremură-te, satana, că vei fi călcat în picioare! Cu moartea vei fi călcat!” Nu a priceput diavolul şi sigur acum stă şi se gândeşte cum a putut să fie atât de neatent încât să-şi înghită propria moarte.

Dar iată, sărbătoarea de astăzi este, dacă vreţi, din punctul de vedere al mântuirii noastre, momentul în care se iveşte deja Crucea. Noi avem obiceiul când colindăm pe Pruncul Hristos să spunem ba că Îşi întinde mânuţa şi Se înţeapă într-un spin de trandafir şi curge sânge, ba să-L întrebăm: „Ştiai pe atunci, Copile, că vei fi răstignit?”, ba lucruri din acestea în care în Ieslea lui Hristos, în Peştera Naşterii, vedem un pic umbra Mormântului. Iconarii noştri aşa au şi făcut. Dacă vă uitaţi într-o serie de icoane ortodoxe corect făcute, veţi vedea că şi Peştera Naşterii lui Hristos, şi Iordanul, şi Mormântul în care este aşezat Hristos au cam aceeaşi formă haşurată. Pentru că nu se poate să vorbim de Hristos fără să vorbim de Peşteră, fără să vorbim de Iordan, fără să vorbim de Mormântul Său, care s-a făcut Izvor învierii noastre."