"Fiecare om isi alcatuieste de-a lungul vietii un edificiu afevtiv.Masura in care el este e data de consistenta acestui edificiu de mana aceea de oameni – ei nu pot fi multi-pe care i-a preluat in el si pe care i-a iubit fara rest , fara umbra , si impotriva carora spiritiul critic , chiar daca a fost prezent , a ramas neputincios . Acesti oameni putini care ne fac pe fiecare sa nu regretam ca suntem, reprezinta , chit ca o stim sau nu , stratul de protectie care ne ajuta sa trecem prin viata .
Fiecare om face fata la ce i se intampla pentru ca este protejat in felul acesta.Fara acest zid de fiinte iubite care ne inconjoara (indiferent ca ele sunt sau nu in viata ),noi nu am fi buni de nimic.Ne-am destrama precum intr-o atmosfera in care frecarea este prea mare.Sau ne-am pierde , ne-am rataci pur si simplu
in viata.Daca ura celorlati –covarsitoare uneori-,invidia lor marsavia lor sunt neputincioase este pentru ca exista citiva oameni pe care ii iubim pina la capat." Gabriel Liiceanu
D-na Marieta felicitari pentru blog si mult succes in continuare! Am rugamintea insa, data viitoare cand folositi ideile sau materialele de pe alte bloguri sa indicati si sursa. Este un mod de respect si de consideratie pentru ceilalti blogeri. Asa este frumos si corect. Va multumesc! Pr. Gabriel "Chipul nemuritor al lui Dumnezeu"
D-na Marieta felicitari pentru blog si mult succes in continuare!
RăspundețiȘtergereAm rugamintea insa, data viitoare cand folositi ideile sau materialele de pe alte bloguri sa indicati si sursa. Este un mod de respect si de consideratie pentru ceilalti blogeri. Asa este frumos si corect.
Va multumesc!
Pr. Gabriel
"Chipul nemuritor al lui Dumnezeu"